Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Ziua
Anul şi data apariţiei: 21.03.2006
Tematica: legea minorităţilor naţionale
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Razvan GHEORGHE
Titlul articolului: PD a refacut Statutul minoritatilor
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.ziua.ro/display.php?data=2006-03-21&id=196174


                    

Statutul Minoritatilor Nationale elaborat de PD, document care a exclus pur si simplu dezideratul fundamental al UDMR - autonomia culturala - a fost constituit pe baza unui amplu studiu elaborat in laboratoarele democratilor: "Tratamentul politic si juridic al minoritatilor etnice in statele membre ale UE". Acest document, care prezinta pe larg reglementarile internationale privind minoritatile, a reprezentat suportul argumentativ al polemicii dure dintre PD si UDMR pe marginea Statutului. De altfel, studiul a fost folosit de democratii lui Emil Boc drept justificare pentru ciopartirea Statutului sustinut de UDMR: eliminarea integrala a capitolului V, cel referitor la controversata autonomie culturala. De unde neintelegerile dintre PD si UDMR care au culminat, recent, cu colaborarea dintre parlamentarii maghiari si PSD care au votat cot la cot impotriva efectuarii de perchezitii la casele pesedistului Adrian Nastase. "Vom prezenta curand studiul referitor la reglementarile internationale privind minoritatile si celor de la UDMR. Uniunea nu va mai putea sa invoce o presupusa atitudine anti-europeana a PD. Marko Bela va trebui sa recunoasca faptul ca Statutul in varianta UDMR este anti-constitutional si nu ia in seama reglementarile europene", au declarat pentru ZIUA surse din interiorul PD.

Democratii au facut praf statutul UDMR: din 176 de articole din proiect, au fost mentinute doar 12.

Fondurile, gestionate de Guvern

O mare parte dintre argumentele adunate din legislatiile europene privitoare la minoritati au fost transpuse in varianta PD a Statutului minoritatilor nationale. De exemplu, democratii au exclus infiintarea Consiliului National al Autonomiei Culturale, pe motiv de neconstitutionalitate, si au privilegiat Consiliul Minoritatilor. Excluderea are la baza prevederile din statele UE care nu ofera drept de veto unui astfel de consiliu, ci doar un simplu rol consultativ. Argumentul forte oferit de democrati este ca un Consiliu National al Autonomiei Culturale, cu drept de veto si de sine statator, ar fi reprezentat un organism paralel Executivului. In Statutul PD, Consiliul Minoritatilor are doar un rol consultativ. Mai mult chiar, democratii au dat Guvernului calitatea de gestionar al fondurilor pentru minoritati, in pofida dorintei UDMR ca aceasta problema sa fie sub jurisdictia Autoritatii pentru Combaterea Discriminarii. Potrivit noului Statut eleborat in laboratoarele PD, Autoritatea nu va mai gestiona si planifica fondurile necesare finantarii proiectelor pentru minoritati. Banii se vor regasi la Secretariatul General al Guvernului si vor fi redirectionati, apoi, de Consiliul National al Minoritatilor. Asadar, in viziunea PD, Consiliul ramane sub tutela directa a Executivului, fiind lipsit de drept de veto si de decizie independenta in gestionarea fondurilor pentru minoritati. De fapt, inlaturarea Consiliului National al Autonomiei Culturale reprezinta un decor in comparatie cu excluderea directa a intregului capitol V al Statutului UDMR care dinamiteaza la propriu intentiile de autonomie culturala a Uniunii.

Istoria si geografia, in romana

Nici la capitolul privitor la invatamantul in limba materna democratii nu s-au lasat mai prejos. Daca UDMR dorea ca minoritarii sa invete in limba materna toate disciplinele, mai putin limba si literatura romana, democratii au prevazut ca acestia sa invete, in limba romana, si istoria si geografia Romaniei. In Statutul Uniunii se cerea ca infiintarea si desfiintarea institutiilor de invatamant in limba materna sa fie decisa de Consiliul National al Autonomiei Culturale. Din moment ce aceasta autoritate a fost eliminata, democratii au mentionat ca, in aceasta problema, "vor putea fi consultati reprezentantii cetatenilor care apartin minoritatilor nationale respective, cu respectarea conditiilor Legii invatamantului nr. 84/ 1991 cu modificarile si completarile ulterioare". De fapt, la capitolul invatamant, in lipsa Consiliului, democratii au facut trimitere la autoritatea Legii in vigoare. In conformitate cu cadrul legal se vor face si schimbarile si numirile in functie ale conducerilor aceste institutii, desi UDMR ceruse ca singurul factor de decizie in domeniu sa fie reprezentat de Consiliul National al Autonomiei Culturale. In varianta UDMR a Statutului, articolul 18 statua ca organizatiile minoritatilor au dreptul de a infiinta institutii de invatamant la toate nivelele si in toate domeniile de specialitate. Drept raspuns, democratii au eliminat in totalitate articolul 18 si au lasat problema infiintarii institutiilor de invatamant numai la latitudinea Legii in vigoare. De asemenea, si institutiile de cultura in limba minoritatilor vor fi constituite numai prin consultarea cetatenilor minoritari, desi UDMR dorea ca decizia sa apartina Consiliului National al Autonomiei Culturale.

Utilizarea simultana a limbii materne si romane

La sectiunea III din Statutul Uniunii, referitoare la mijloacele de informare in masa, PD a eliminat articolul 26: "Posturile publice de radiodifuziune si de televiziune asigura, la ore adecvate si cu posibilitati de audiere, respectiv vizionare pe intregul teritoriu al tarii, spatii pentru emisiunile in limba minoritatilor nationale". Democratii au eliminat si articolul 27, care se referea la aceasi problema. PD recunoaste insa dreptul minoritarilor la mijloace de informare, dar nu in conditiile expuse de UDMR. In privinta folosirii limbii materne in consiliile locale, solicitata de Uniune, PD a rescris articolele si a prevazut utilizarea simultana a limbii materne si romane. De altfel, democratul Valeriu Tabara a avertizat ca PC a plagiat vechile proiecte ale PUNR, imbratisate in prezent de PD, referitoare la reprezentarea romanilor in consiliile administrative, in zonele in care sunt minoritari. "PC a copiat ce dorea PUNR si ce solicita si PD. Noi am facut o treaba mult mai serioasa, am refacut intregul Statut in litera Constitutiei", a declarat Valeriu Tabara.

Argumente din practica europeana

Studiul elaborat de democrati - "Tratamentul politic si juridic al minoritatilor etnice in statele membre ale UE" - incepe in forta, subliniind ca, pe plan international, nu exista o definitie clara a conceptului de minoritate nationala. "O definitie general-acceptata nu exista pe plan international, care sa poata fi opusa oricarui stat sau sa poata fi invocata cu autoritate de standard international. De-a lungul anilor au fost propuse mai multe definitii, care au fost supuse atentiei forurilor internationale si statelor, dar nu au fost adoptate ca atare", se arata inca de la inceputul documentului. Totodata, studiul PD face trimitere si la "Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale", document juridic multilateral adoptat care nu contine vreo definitie a conceptului de minoritate. Drept urmare, in lipsa unei definitii clare, democratii au rescris intregul Statut al UDMR pe baza preceptelor drepturilor individuale: nu se vorbeste despre drepturile minoritatilor nationale, ci despre drepturile "persoanelor" care apartin minoritatilor nationale din Romania . In Statutul PD se spune clar inca de la inceput: "Prezenta lege reglementeaza statutul juridic al persoanelor care apartin minoritatilor nationale din Romania ", asadar, accentul se pune pe indivizi, nu pe minoritatea ca atare. Mai mult, invocand legislatiile europene, reprezentantii PD nu acorda o mare importanta "drepturilor colective". "In baza legislatiei austrice exista putine drepturi colective, incluzand aici dreptul Consiliilor consultative ale minoritatilor nationale sa se ocupe de problemele specifice", se arata in studiu. De retinut ca PD a transpus acesta situatie in Statut, acolo unde Consiliilor minoritatilor li se ofera doar un rol consultativ si le este negat orice drept de veto. Democratii recunosc importanta conservarii si dezvoltarii identitatii minoritatilor nationale pentru a se exclude pericolul asimilarii, dar exclud orice forma de autonomie: culturala, administrativa, teritoriala.

Mai tari ca belgienii si irlandezii

Studiul PD marjeaza pe ideea ca minoritatile se bucura in Romania de protectie si drepturi multiple. Pentru a demonstra aceasta, democratii trec in revista situatiile din alte state europene, aratand ca Romania nu se confrunta cu problemele pe care le au in domeniul minoritatilor tari ca Belgia sau Irlanda. "Belgia este legata de mai multe instrumente generale si specifice in domeniul combaterii rasismului, xenofobiei, anti-semitismului si intolerantei", se arata in document, democratii mentionand ca aceste aspecte nu reprezinta probleme grave in Romania . Studiul PD atrage insa atentia ca, potrivit Constitutiei din Belgia, "exercitarea drepturilor politice este, in principiu, rezervata doar belgienilor". Nici in Irlanda, avertizeaza democratii, nu exista un cadru juridic clar in ceea ce priveste conceptul de minoritate nationala. "Termenul de minoritate nationala nu este definit in dreptul irlandez", se arata in document. Referitor la problemele autonomiei (culturale si administrative), PD a facut trimitere la situatia din Italia, unde Guvernul are un cuvant greu in acest domeniu. "Este necesar acordul statului pentru unele dispozitii privind existenta legilor administrative (de exemplu aplicarea legii bilingvismului in toate scolile si adaptarea programelor scolare la situatia locala). Organele guvernamentale ale regiunii, Consiliul Vaii, constituit din 35 de consilieri alesi prin sufragiu universal, detine puterea legislativa", se precizeaza in studiul elaborat de democrati.

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.